Books, Beauty & Stuff

22 ianuarie, 2015

Raul de foc de Mary Jo Putney

Titlu engleza:  River of Fire (1996)
Gen: Historical romantic suspence
Aparitie: 2013
Pagini: 393
Editura: Lira / Litera
Traducere: Ecaterina Ramboi
Seria: Fallen Angels  - Nicholas Davies -  Thunder and Roses ( Tunete si trandafiri ), Rafe Whitbourne - Petals in the storm ( Taina contesei ), Lucien Fairchild - Dancing on the wind ( Dansul pasiunii ), Robert Andreville  - Angel Rogue ( Calatorie spre iubire ), Michael Kenyon - Shattered rainbows ( Curcubeie sfaramate ), Kenneth Wilding - River of fire ( Raul de foc ), Stephen Kenyon - One perfect rose ( O iubire imposibila ).

Reintors acasa dupa cincisprezece ani, Kenneth Wilding  gaseste mosia Sutterton saracita, ipotecile depasind cu mult valoarea proprietatii. Si asta doar pentru ca tatal sau si-a asigurat traiul la Londra alaturi de Hermione, nevestica cea tanara cu multe pretentii. Dupa moartea lordului, Hermione a avut grija sa fure restul de avere, inclusiv bijuteriile familiei.  

O sansa neasteptata apare cand Lordul Bowden ii propune stergerea datoriilor, plus o suma de bani care sa-l ajute in punerea pe picioare a mosiei. Tot ce trebuia sa faca era sa demaste un ucigas, nimeni altul decat Sir Anthony  Seaton, unul dintre cei mai mari pictori ai Marii Britanii si fratele cel mic al Lordului  Bowden. In trecut acesta a fost logodit cu o tanara pe nume Helen Cosgrove, dar cu o saptamana inainte de nunta a fugit cu fratele lui. Cu un an in urma cand Helen a murit s-a spus ca ar fi fost un accident, dar Sir Anthony era cunoscut pentru aventurile sale,  pe atunci se zvonea ca vrea sa se casatoreasca cu amanta din acel moment. Un bun motiv pentru a-si ucide sotia sau si mai rau sa-i provoace sinuciderea. Pentru ca artele nu-i erau deloc straine, Kenneth era cel mai potrivit pentru a investiga  din interior,  iar nevoia il obliga sa accepte aceasta intelegere ilegala.
Salvarea mosiei insemna si o zestre pentru sora lui -Beth- ale carei sanse de casatorie erau mici datorita unui picior stramb din nastere.

Se angajeaza ca secretar al lui Sir Anthony, acesta fiind incantat in mare masura de cunostintele lui privind pictura, dar si cunostintele din timpul bataliei de la Waterloo. Rebecca, fiica acestuia il considera in schimb total nepotrivit pentru aceasta slujba. Silueta lui era masiva, chipul aspru cu o cicatrice ce-i brazda fata, arata ca un pirat si in nici  un caz ca un secretar.
Rebecca era artista, la fel ca si tatal ei.  Viata mondena nu o interesa, nu iesea aproape deloc, se ocupa doar de pictura in atelierul ei.  Reputatia i-a fost distrusa in urma cu cativa ani cand a fugit cu un poet sa se casatoreasca la Gretna Green, dar asta nu parea sa o deranjeze. 

Kennet isi ia in serios rolul de secretar, pana si servitorii semanau acum cu un detasament de soldati disciplinati. In acest timp isi incepe investigatiile punand intrebari celor din jur. Se pare ca nu doar Sir Anthony  calca stramb, ci si Helen, iar el avea stiinta despre asta mai ales ca s-a intamplat chiar si cu unul din bunii lui prieteni, George Hampton. Lord Frazier ii era de asemenea prieten apropiat, dar lasa uneori sa se intrevada aversiune pentru reusitele altora, iar in ochi i se citea ura. Un alt personaj era voluptoasa Lavinia, Lady Claxton mai exact, vaduva nonconformista si actuala amanta a lui Sir Anthony
Petrecand mai mult timp cu Rebecca ajunge sa  fie atras de ea intr-un mod inexplicabil, de fapt i s-a parut o femeie interesanta inca de la inceput. Din punctul ei de vedere Kennet trebuia neaparat imortalizat intr-o pictura  si cum altfel daca nu ca un pirat in ai carui ochi se puteau citi ororile sangeroase din trecut. 
De la ea afla ca Helen avea probleme emotionale trecand prin stari de melancolie, iar dispozitia i se schimba de cele mai multe ori brusc. Rebecca suferea la gandul ca mama ei s-ar fi sinucis, iar un inel cu o anumita semnificatie nu putea fi decat dovada ca asa s-a intamplat. Pentru Kennet in schimb, inelul reprezenta o crima, iar el trebuia sa afle cine este faptasul. 

Un bal si un incendiu premeditat incurca si mai mult situatia. Va descoperi Kennet ce s-a intamplat cu Helen? Sinucidere sau crima? Si de ce? Va afla Rebecca ca el are si un titlu, iar salvarea mosiei l-a adus in casa lor mintindu-i? 

Nota personala: Imi place mult autoarea si ii citesc cu placere cartile, dar aceasta m-a dezamagit. Nu a reusit sa ma atraga, actiunea fiind de-a dreptul neinteresanta. Lucrurile s-au schimbat oarecum la final, dar tot nu m-a facut sa-mi schimb parerea. Am spus oarecum pentru ca motivul de la care a pornit toata tevatura e groaznic de stupid.
Tot misterul care se invarte in jurul acelei morti, este mult prea static. Ma asteptam la ceva mai multa actiune si detalii picante. Dezamagirea mea a crescut si mai mult acum  cand am scris descrierea pentru ca am avut timp sa rumeg mai bine. Parca nu ar fi scrisa de aceasta autoare, nu aduce deloc cu stilul obisnuit. Iar atatea descrieri de tablouri m-au facut sa sar paragrafe intregi, unele tablouri chiar mi s-au parut morbide prin descriere. Sau cine stie poate nu inteleg eu arta. :D  Tabloul in care dulcea Rebecca este pictata precum Lilith demonul malefic (sau invers) este de neinteles pentru mine. Morbid, dupa cum spuneam. Sau mai sti... poate nu inteleg eu arta. :D

Printre putinele lucruri care chiar mi-au placut a fost personajul Laviniei. La inceput a dat impresia de vulgaritate, cand de fapt rolul ei a fost cel mai simpatic. Vreau sa mai punctez in bine si tabloul corsarului, am incercat sa mi-l imaginez si chiar sa caut o imagine oarecum asemanatoare pentru postare, dar sigur am sa o gasesc atunci cand nu voi mai avea nevoie. 

Nota: 7 / 10 
M-am gandit serios la nota si pana la urma am facut o paralela intre povestea de fata si talentul general al autoarei, nu de alta, dar am zis sa nu-i dau chiar 6
Va invit sa treceti si pe la celelalte fete care au scris astazi despre cate o carte:


4 comentarii:

  1. am cateva carti scrise de aceasta autoare prin casa, dar recunosc ca le-am ocolit deoarece aveam impresia ca sunt foarte simple, dar cred ca ma duc zilele astea sa ma uit la biblioteca, sa vad pe unde le-a pus bunica-mea (mare fana de romance).

    inteleg ca n-ar fi potrivit sa incep tocmai cu asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mary Jo Putney are un stil care imbina romantismul cu suspansul.Eu iti recomand sa incerci.

      Ștergere
  2. nu am citit inca nimic de aceasta autoare dar am cateva carti si abia astept o vacanta mai mare ca sa le dau gata pe toate. Tu m-ai facut tare curioasa de acest gen. :D
    pupici!

    RăspundețiȘtergere

Subscribe Via Email
Un produs Blogger.